Contagiuni

Prin orașe obscure,
pline de gânduri spânzurate
ne plimbâm – pe alei lăturalnice
Încercăm să evităm atâtea lucruri,
dar și atâția oameni triști
care se ascund prin baruri
și-și împart durerea.
Pe peretele mucegăit văd
un bec pâlpâind ușor
ne distrage
de la această distorsionare
și deformare
a ceea ce am vrea să fim,
să gândim și să simțim.
Atâtea viziuni – și toate triste
Nimeni nu ne-ndrumă
Și nu ne-ndreaptă gândirea vicioasă
pe care de atât amar de ani
o împărțim cu ceilați
după ce ne îmbolnăvim cu toții
ne risipim ușor.

Citește o altă poezie marca Think-About, aici!

Autor: Alexandra Arsene

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!